Retratamentul endodontic are ca scop principal eliminarea cauzei eșecului inițial și permiterea vindecării țesuturilor din jurul dintelui.
În principiu, se reintervine asupra unui dinte care a mai fost supus unei proceduri endodontice (pe pasajul radicular), dar care prezintă în continuare probleme.
Cu o îngrijire corespunzătoare, chiar dacă este vorba despre o procedură pe pasajul radicular, dintele poate să dureze o viață.
Dacă vă confruntați cu astfel de situații apelați cu încredere la Serviciile noastre de endodonție.
Totuși, în situația în care intervenția a fost una nereușită, trebuie să ne adresăm imediat medicului endodont pentru a remedia situația.
Dacă simți că subiectul acestui articol ți se adresează, atunci probabil deja durerea te copleșește - hai să te ajutăm, rapid și durabil. Tot ce ai de făcut - sună-ne la numărul 0772 165 028, sau completează formularul de programare.
Indicațiile retratamentului endodontic
În cazul în care nu am avut parte de o procedură corespunzătoare, dintele poate sta în stare latentă de boală foarte mult timp de la intervenția inițială, pentru ca mai apoi să fie salvat cu foarte mare greutate, ori să nu mai poată fi salvat deloc.
Însă, chiar și în cazul în care intervenția inițială nu a fost una reușită, mai există o șansă, o procedură suplimentară menită să ajute vindecarea și să-ți salveze în final dintele.
Ei bine, și aici intervine discuția cu un medic pentru retratament.
Noi vă recomandăm ca, odată ce ați constatat o vindecare incompletă, o leziune, o durere sau un disconfort la un dinte tratat anterior, să luați degrabă legătura cu un medic pentru a remedia de urgență situația.
De exemplu, ce se poate întâmpla dacă o lucrare pe pasajul radicular nu a fost executată corect?
Fără îndoială acest fapt va conduce la o serie de complicații, unele dintre ele foarte grave:
Durere persistentă
Atunci când pasajele radiculare (pot fi și înguste ori curbate) nu au fost curățate și obturate corespunzător, bacteriile pot rămâne în interiorul dintelui cauzând durere, disconfort, și sensibilitate la atingere sau la schimbările de temperatură.
Nu mai amâna rezolvarea problemelor dentare! Completează formularul de consultanță pentru a beneficia de consultanță stomatologică și obține soluțiile de care ai nevoie pentru un zâmbet strălucitor și sănătos
Aici putem să includem și o anatomie complicată a pasajului, ce a rămas neidentificată după prima procedură.
Infecție recurentă
Bacteriile nu doar că rămân în interiorul dintelui, dar el se pot multiplica și se pot răspândi în jurul dintelui ducând la o infecție. Aceasta se poate manifesta prin umflarea gingiilor, apariția unui abces (o pungă cu puroi) sau chiar febră și stare generală de rău.
Se poate forma un granulom sau un chist
Un granulom este o masă de țesut inflamator care se formează la vârful rădăcinii unui dinte infectat. Un chist este o formațiune asemănătoare, dar care conține lichid. Ambele pot provoca durere, umflături și pot distruge osul din jur. Despre chisturile dentare noi v-am mai vorbit cu altă ocazie și v-am explicat pe îndelete ce pot provoca.
Resorbția osoasă
Infecția cronică poate duce la resorbția (distrugerea) osului din jurul rădăcinii dintelui, ceea ce poate duce la slăbirea dintelui și, în cele din urmă, la pierderea acestuia.
Resorbția osoasă dentară este de neconceput pentru mulți dintre noi, pentru că știm ce efecte poate avea pe termen mediu și lung.
Extracția dintelui
Atunci când lucrurile se complică, când cazul devine în sine grav ori când infecția este extinsă, iar dintele afectat, poate fi necesară extracția acestuia.
Complicații sistemice
În unele cazuri, extrem de rare e adevărat, dar posibile, infecția se poate răspândi în alte părți ale corpului, provocând complicații sistemice, cum ar fi endocardita (o infecție a valvelor inimii) sau sinuzita maxilară cronică.
Nu a fost intenția noastră să vă speriem, însă este important să rețineți că aceste complicații pot apărea la un timp variabil după efectuarea lucrării pe pasajul radicular incorecte, uneori chiar și după câțiva ani.
De aceea, este esențial să consultați un medic cât mai curând posibil dacă aveți simptome care sugerează o problemă cu o lucrare existentă.
Etapele retratamentului endodontic
În primul rând, este bine de înțeles că vorbim despre o procedură prin care se urmărește corectarea unor proceduri endodontice anterioare, ce nu au dus la vindecarea completă a leziunii periapicale sau au prezentat complicații.
Este obligatorie? Nu doar că este obligatorie, este esențială pentru a salva dinții ce au fost supuși unei intervenții endodontice inițiale eșuate și pentru a preveni complicații pe termen lung.
Lucrurile nu se pot rezolva de la sine; pierderea dintelui și alte complicații sunt posibile.
Înainte de toate, medicul endodont vă va prezenta opțiunile disponibile.
Există unele cazuri când restaurările complexe trebuie dezasamblate sau îndepărtate complet pentru a avea acces la pasajele radiculare.
Iată și care sunt pașii retratamentului endodontic:
Evaluarea clinică și radiologică
Se realizează anamneză detaliată, examinare clinică și investigații imagistice (radiografii periapicale, CBCT) pentru a evalua starea dintelui și a structurilor adiacente.
Anestezia locală și izolarea câmpului operator
Se administrează anestezie locală pentru confortul pacientului și se folosește diga pentru a asigura un mediu uscat și aseptic.
Accesul la sistemul endodontic
Se îndepărtează restaurările coronare existente și se creează accesul adecvat la camera pulpară și pasajele radiculare.
Îndepărtarea materialelor de obturație existente
Se utilizează instrumente manuale sau rotative, eventual asistate de microscopul operator, pentru a elimina materialele de obturație anterioare și a facilita accesul la întregul sistem.
Prelucrarea și dezinfectarea pasajelor
Pasajele radiculare sunt instrumentate mecanic și chimic pentru a îndepărta resturile tisulare, bacteriile și eventualele materiale străine.
Obturarea
După pregătirea adecvată, pasajele sunt obturate tridimensional cu materiale biocompatibile pentru a preveni recontaminarea.
Materialele moderne, cum ar fi gutaperca termoplastică și cimenturile bioceramice, oferă o obturare superioară și o etanșeitate mai bună (Hargreaves et al., 2020).
Restaurarea coronară
Se realizează o restaurare coronară definitivă (obturatie sau coroană) pentru a asigura integritatea structurală și funcțională a dintelui.
Utilizarea posturilor din fibră de sticlă și a materialelor adezive moderne poate îmbunătăți rezistența și durabilitatea restaurației (Dietschi et al., 2007).
Puteți să urmăriți acest videoclip pentru a vedea mai bine cum retratarea vă poate salva dintele: https://www.youtube.com/watch?v=xlYYc7_BFTI
Tehnici moderne și materiale utilizate în retratamentul endodontic
Ultimele descoperiri în domeniul endodonției au adus îmbunătățiri semnificative în tehnici și materiale:
Tehnologii avansate de imagistică – Utilizarea CBCT și a microscopului endodontic a revoluționat diagnosticul.
Aceste tehnologii permit o vizualizare mai precisă a anatomiei și identificarea leziunilor periapicale (Patel et al., 2015).
Materiale bioceramice – Cimenturile bioceramice, cum ar fi MTA și Biodentine, au demonstrat o biocompatibilitate superioară și o etanșeitate mai bună (Torabinejad et al., 2017).
Terapii regenerative – Terapiile regenerative, cum ar fi utilizarea celulelor stem și a factorilor de creștere, reprezintă o direcție promițătoare în tratamentul endodontic. Aceste terapii pot stimula regenerarea țesutului pulpar și a radicular (Galler et al., 2016).
Antibiotici locali – Utilizarea antibioticelor localizate, cum ar fi clorhexidina și triple antibiotic paste, poate îmbunătăți eficiența dezinfectării pasajelor de trecere (Siqueira et al., 2018).
Este retratarea cea mai bună variantă pe care o am? Dacă există și cea mai mică posibilitatea de a vă salva dintele, nu ezitați să o faceți.
Progresele tehnologice sunt din ce în ce mai spectaculoase, iar modul în care se realizează procedura pe pasajul radicular poate implica tehnici noi față de prima intervenție.
Există garanții? Nu! Dar, voi trebuie să luați în calcul toate opțiunile și să discutați împreună cu medicul variantele pe care le aveți înainte de a da startul unui retratament.
Concluzii
În final, sper că înțelegeți complexitatea acestei proceduri. Firește, discutăm despre o abordare sistemică și utilizarea tehnologiilor și materialelor moderne.
Din păcate, pentru a apela la retratament, trebuie să luăm în calcul eșecul procedurii inițiale, fie o lucrare incorectă pe pasajul radicular, fie o reinfecție, fie diverse fracturi.
Etapele retratamentului implică diagnosticul, accesul la pasajul radicular, curățarea și dezinfectarea pasajelor, obturarea și restaurarea dintelui. Însă, pot exista și alte etape, de la caz la caz, în funcție de evoluția locală a problemei.
Ultimele descoperiri în domeniu, cum ar fi tehnologiile avansate de imagistică, materialele bioceramice, terapiile regenerative și antibioticele localizate, au îmbunătățit semnificativ rezultatele retratamentului endodontic.
Ca ultimă soluție, în cazul în care retratamentul nechirurgical nu este o opțiune, trebuie să aveți în vedere o intervenție chirurgicală endodontică.
Dar, repet, medicul endodont trebuie să discute cu voi opțiunile și să vă recomande procedura corespunzătoare în funcție de condițiile specifice.
Referințe
Sjögren, U., Hägglund, B., Sundqvist, G., & Wing, K. (1990). Factors affecting the long-term results of endodontic treatment. Journal of Endodontics, 16(10), 498-504.
Ng, Y. L., Mann, V., & Gulabivala, K. (2007). A prospective study of the factors affecting outcomes of nonsurgical root canal treatment: part 1: periapical health. International Endodontic Journal, 40(12), 921-939.
Siqueira, J. F., Alves, F. R., & Rôças, I. N. (2018). Microbiologia endodôntica e suas implicações no tratamento e retratamento. Revista de Odontologia da UNESP, 47(1), 1-10.
Parashos, P., & Messer, H. H. (2004). Rotary NiTi instrument fracture and its consequences. Journal of Endodontics, 30(11), 782-787.
Patel, S., Durack, C., Abella, F., Roig, M., Shemesh, H., & Lambrechts, P. (2015). Cone beam computed tomography in Endodontics – a review. International Endodontic Journal, 48(1), 3-15.
Zehnder, M. (2006). Root canal irrigants. Journal of Endodontics, 32(5), 389-398.
Hargreaves, K. M., Berman, L. H., & Rotstein, I. (2020). Cohen’s Pathways of the Pulp. Elsevier Health Sciences.
Dietschi, D., Duc, O., Krejci, I., & Sadan, A. (2007). Biomechanical considerations for the restoration of endodontically treated teeth: a systematic review of the literature—Part 1. Composition and micro- and macrostructure alterations. Quintessence International, 38(9), 733-743.
Torabinejad, M., Parirokh, M., & Dummer, P. M. H. (2017). Mineral trioxide aggregate and other bioactive endodontic cements: an updated overview – part I: vital pulp therapy. International Endodontic Journal, 50(2), 177-205.
Galler, K. M., D’Souza, R. N., & Hartgerink, J. D. (2016). Biomaterials and their potential applications for dental tissue engineering. Journal of Dental Research, 95(2), 154-162.
Dacă ai decis să apelezi la ajutor specializat pentru problemele cu care te confrunți, sună-ne la numărul 0772 165 028, trimite-ne un e-mail la programari@cisomedical.ro sau completează formularul de programare
