Când se recomanda retratamentul endodontic

Retratamentul endodontic are ca scop principal eliminarea cauzei eșecului inițial și permiterea vindecării țesuturilor din jurul dintelui.

În principiu, se reintervine asupra unui dinte care a mai fost tratat endodontic (pe canal), dar care prezintă în continuare probleme.

Dacă avem parte de o îngrijire corespunzătoare, chiar dacă este vorba despre un tratament de canal, dintele poată să dureze o viață.  Dacă, însă, intervenția a fost una nereușită, trebuie să ne adresăm imediat medicului endodont pentru a remedia situația.

Indicațiile retratamentului endodontic

În cazul în care nu am avut parte de un tratament corespunzător, dintele poate sta în stare latentă de boală foarte mult timp de la tratament, pentru ca mai apoi să fie salvat cu foarte mare greutate, ori să nu mai poată fi salvat deloc.

Însă, chiar și în cazul în care intervenția inițială nu a fost una reușită, mai există o șansă, o procedură suplimentară menită să ajute vindecarea și să-ți salveze în final dintele.

Ei bine, și aici intervine discuția cu un medic endodont pentru retratament.

Noi vă recomandăm ca, odată ce ați constatat o vindecare incompletă, o leziune, o durere sau un disconfort la un dinte tratat anterior, să luați degrabă legătura cu un medic pentru a remedia de urgență situația.

De exemplu, ce se poate întâmpla dacă o lucrare de canal nu a fost executată corect?

Fără îndoială acest fapt va conduce la o serie de complicații, unele dintre ele foarte grave:

Durere persistentă

Atunci când canalele radiculare (pot fi și înguste ori curbate) nu au fost curățate și obturate corespunzător, bacteriile pot rămâne în interiorul dintelui cauzând durere, disconfort, și sensibilitate la atingere sau la schimbările de temperatură.

Aici putem să includem și o anatomie complicată a canalului, ce a rămas neidentificată după prima procedură.

Infecție recurentă

Bacteriile nu doar că rămân în interiorul dintelui, dar el se pot multiplica și se pot răspândi în jurul dintelui ducând la o infecție. Aceasta se poate manifesta prin umflarea gingiilor, apariția unui abces (o pungă cu puroi) sau chiar febră și stare generală de rău.

Se poate forma un granulom sau un chist

Un granulom este o masă de țesut inflamator care se formează la vârful rădăcinii unui dinte infectat. Un chist este o formațiune asemănătoare, dar care conține lichid. Ambele pot provoca durere, umflături și pot distruge osul din jur. Despre chisturile dentare noi v-am mai vorbit cu altă ocazie și v-am explicat pe îndelete ce pot provoca.

Resorbția osoasă

Infecția cronică poate duce la resorbția (distrugerea) osului din jurul rădăcinii dintelui, ceea ce poate duce la slăbirea dintelui și, în cele din urmă, la pierderea acestuia.

Resorbția osoasă dentară este de neconceput pentru mulți dintre noi, pentru că știm ce efecte poate avea pe termen mediu și lung.

Extracția dintelui

Atunci când lucrurile se complică, când cazul devine în sine grav ori când infecția este extinsă, iar dintele afectat, poate fi necesară extracția acestuia.

Complicații sistemice

În unele cazuri, extrem de rare e adevărat, dar posibile, infecția se poate răspândi în alte părți ale corpului, provocând complicații sistemice, cum ar fi endocardita (o infecție a valvelor inimii) sau sinuzita maxilară cronică.

Nu a fost intenția noastră să vă speriem însă este important să rețineți că aceste complicații pot apărea la un timp variabil după efectuarea lucrării de canal incorecte, uneori chiar și după câțiva ani.

De aceea, este esențial să consultați un medic dentist endodont cât mai curând posibil dacă aveți simptome care sugerează o problemă cu o lucrare de canal existentă.

Un diagnostic precoce și un tratament adecvat pot preveni apariția unor complicații grave și pot salva dintele.

Etapele retratamentului endodontic

În primul rând, este bine de înțeles că vorbim despre o procedură prin care se urmărește corectarea unor tratamente endodontice anterioare, ce nu au dus la vindecarea completă a leziunii periapicale sau au prezentat complicații.

Este obligatorie? Nu doar că este obligatorie, este esențială pentru a salva dinții ce au fost supuși unui tratament endodontic inițial eșuat și pentru a preveni complicații pe termen lung. Nu există rezolvare de la sine a unei astfel de probleme. Lucrurile nu pot evalua decât într-un singur sens, pierderea dintelui și alte complicații.

Înainte de toate, medicul endodont vă va pune pe masă opțiunile de tratament.

Există unele cazuri, când s-ar putea ca unele restaurări complexe să trebuiască să fie dezasamblate ori îndepărtate complet pentru a avea acces la canalele radiculare.

Iată și care sunt pașii retratamentului endodontic:

Evaluarea clinică și radiologică

Se realizează o anamneză detaliată, examinare clinică și investigații imagistice (radiografii periapicale, CBCT) pentru a evalua starea dintelui și a structurilor adiacente.

Imagistica 3D, cum ar fi tomografia computerizată cu fascicul conic (CBCT), este utilă pentru identificarea anatomiei complexe a canalelor radiculare și a eventualelor leziuni periapicale (Patel et al., 2015).

Anestezia locală și izolarea câmpului operator

Se administrează anestezie locală pentru confortul pacientului și se folosește diga pentru a asigura un mediu uscat și aseptic.

Accesul la sistemul endodontic

Se îndepărtează restaurările coronare existente (coroane, obturații) și se creează un acces adecvat la camera pulpară și canalele radiculare.

Îndepărtarea materialelor de obturație existente

Se utilizează instrumente manuale sau rotative, eventual asistate de microscopul operator, pentru a elimina materialele de obturație anterioare și a facilita accesul la întregul sistem de canale.

Prelucrarea și dezinfectarea canalelor

Canalele radiculare sunt instrumentate mecanic și chimic pentru a îndepărta resturile tisulare, bacteriile și eventualele materiale străine.

Se utilizează soluții irigante precum hipocloritul de sodiu și EDTA pentru dezinfectare și îndepărtarea stratului de smear.

Soluțiile de irigare, cum ar fi hipocloritul de sodiu și EDTA, sunt utilizate pentru a asigura o dezinfectare eficientă (Zehnder, 2006).

Obturarea canalelor

După pregătirea adecvată, canalele sunt obturate tridimensional cu materiale biocompatibile, precum gutaperca și cimenturi sigilante, pentru a preveni recontaminarea.

Materialele moderne, cum ar fi gutaperca termoplastică și cimenturile bioceramice, oferă o obturare superioară și o etanșeitate mai bună (Hargreaves et al., 2020).

Restaurarea coronară

Se realizează o restaurare coronară definitivă (obturatie sau coroană) pentru a asigura integritatea structurală și funcțională a dintelui.

Utilizarea posturilor din fibră de sticlă și a materialelor adezive moderne poate îmbunătăți rezistența și durabilitatea restaurației (Dietschi et al., 2007).

Puteți să urmăriți acest videoclip pentru a vedea mai bine cum retratarea canalului vă poate salva dintele: https://www.youtube.com/watch?v=xlYYc7_BFTI

Tehnici moderne și materiale utilizate în retratamentul endodontic

Ultimele descoperiri în domeniul endodonției au adus îmbunătățiri semnificative în tehnici și materiale:

Tehnologii avansate de imagistică – Utilizarea CBCT și a microscopului endodontic a revoluționat diagnosticul și tratamentul endodontic.

Aceste tehnologii permit o vizualizare mai precisă a anatomiei canalelor radiculare și identificarea leziunilor periapicale (Patel et al., 2015).

Materiale bioceramice – Cimenturile bioceramice, cum ar fi MTA și Biodentine, au demonstrat o biocompatibilitate superioară și o etanșeitate mai bună în obturarea canalelor radiculare (Torabinejad et al., 2017).

Terapii regenerative – Terapiile regenerative, cum ar fi utilizarea celulelor stem și a factorilor de creștere, reprezintă o direcție promițătoare în tratamentul endodontic. Aceste terapii pot stimula regenerarea țesutului pulpar și a radicular (Galler et al., 2016).

Antibiotici locali – Utilizarea antibioticelor localizate, cum ar fi clorhexidina și triple antibiotic paste, poate îmbunătăți eficiența dezinfectării canalelor radiculare (Siqueira et al., 2018).

Este retratarea cea mai bună variantă pe care o am? Dacă există și cea mai mică posibilitatea de a vă salva dintele, nu ezitați să o faceți.

Progresele tehnologice sunt din ce în ce mai spectaculoase, iar modul în care se face tratamentul de canal poate implica tehnici noi față de prima intervenție.

Există garanții? Nu! Dar, voi trebuie să luați în calcul toate opțiunile și să discutați împreună cu medicul variantele pe care le aveți înainte de a da startul unui retratament.

Concluzii

În final, sper că înțelegeți complexitatea acestei proceduri. Firește, discutăm despre o abordare sistemică și o utilizare a tehnologiilor și materialelor moderne.

Din păcate, pentru a apela la retratament, trebuie să luăm în calcul eșecul tratamentului inițial, fie un tratament de canal incorect, fie o reinfecție, fie diverse fracturi.

Ați observat că etapele retratamentului implică diagnosticul, accesul la canalul radicular, curățarea și dezinfectarea canalelor, obturarea și restaurarea dintelui. Însă, pot exista și alte etape, de la caz la caz, în funcție și de evoluția locală a problemei.

Ultimele descoperiri în domeniu, cum ar fi tehnologiile avansate de imagistică, materialele bioceramice, terapiile regenerative și antibioticele localizate, au îmbunătățit semnificativ rezultatele retratamentului endodontic.

Ca ultimă soluție, în cazul în care retratamentul nechirurgical nu este o opțiune, trebuie să aveți în vedere o intervenție chirurgicală endodontică.

Dar, reptet, medicul endodont trebuie să discute cu voi opțiunile și să vă recomande tratamentul corespunzător, în funcție de condițiile specifice.

Referințe

Sjögren, U., Hägglund, B., Sundqvist, G., & Wing, K. (1990). Factors affecting the long-term results of endodontic treatment. Journal of Endodontics, 16(10), 498-504.

Ng, Y. L., Mann, V., & Gulabivala, K. (2007). A prospective study of the factors affecting outcomes of nonsurgical root canal treatment: part 1: periapical health. International Endodontic Journal, 40(12), 921-939.

Siqueira, J. F., Alves, F. R., & Rôças, I. N. (2018). Microbiologia endodôntica e suas implicações no tratamento e retratamento. Revista de Odontologia da UNESP, 47(1), 1-10.

Parashos, P., & Messer, H. H. (2004). Rotary NiTi instrument fracture and its consequences. Journal of Endodontics, 30(11), 782-787.

Patel, S., Durack, C., Abella, F., Roig, M., Shemesh, H., & Lambrechts, P. (2015). Cone beam computed tomography in Endodontics – a review. International Endodontic Journal, 48(1), 3-15.

Zehnder, M. (2006). Root canal irrigants. Journal of Endodontics, 32(5), 389-398.

Hargreaves, K. M., Berman, L. H., & Rotstein, I. (2020). Cohen’s Pathways of the Pulp. Elsevier Health Sciences.

Dietschi, D., Duc, O., Krejci, I., & Sadan, A. (2007). Biomechanical considerations for the restoration of endodontically treated teeth: a systematic review of the literature—Part 1. Composition and micro- and macrostructure alterations. Quintessence International, 38(9), 733-743.

Torabinejad, M., Parirokh, M., & Dummer, P. M. H. (2017). Mineral trioxide aggregate and other bioactive endodontic cements: an updated overview – part I: vital pulp therapy. International Endodontic Journal, 50(2), 177-205.

Galler, K. M., D’Souza, R. N., & Hartgerink, J. D. (2016). Biomaterials and their potential applications for dental tissue engineering. Journal of Dental Research, 95(2), 154-162.