Ce sunt și cum se tratează chisturile dentare?

Ce trebuie să știți în primul rând este faptul că aceste chisturi dentare reprezintă o problemă stomatologică destul de frecvent întâlnită, care, deși în multe cazuri nu produce simptome dureroase, poate avea consecințe serioase asupra sănătății orale dacă nu este diagnosticată și tratată la timp.

De ce apar chisturile dentare? În principiu, apariția lor trebuie văzută ca o reacție de apărare a organismului împotriva infecțiilor. Practic organismul nostru determina păstrarea acestei acumulări de puroi în regiunea gingiei, zona unde, de altfel, există un risc mare de pătrundere a infecției.

Aceste formațiuni chistice sunt cavități închise, cu pereți proprii, care conțin în interior un lichid sau un material semisolid. Localizarea lor poate varia, de la nivelul rădăcinii unui dinte (chist radicular) până la sinusurile maxilare (chist sinus maxilar) sau chiar la nivelul osului maxilar (chist osos).

Dacă vă întrebați ce este acela un chist, iată ce ar trebui să știți: Un chist este o formațiune benignă caracterizată printr-un sac epitelial ce conține o substanță fluidă sau semisolidă, înconjurat de o capsulă din țesut conjunctiv. Totuși, există și chisturi care nu au o membrană epitelială, precum cavitatea osoasă idiopatică sau chistul anevrismal.

Printre cauzele principale ale apariției chisturilor se numără infecțiile dentare, modificările degenerative ale epiteliului sacului folicular al dinților incluși sau predispozițiile genetice, cum ar fi mutațiile în gena PTCH. Membrana epitelială a acestor formațiuni provine din structuri rămase active din perioada odontogenezei, precum resturile Malassez, epiteliul adamantin redus sau resturile Serres.

De ce este important să tratăm chisturile dentare?

Chiar dacă în stadiile incipiente, chisturile dentare pot fi asimptomatice, ele pot evolua și pot provoca diverse complicații. Iată câteva exemple:

Infecții – Chisturile se pot infecta, ducând la apariția abceselor dentare, care se manifestă prin durere intensă, umflături și febră.

Pierderea dinților – Dacă chistul se mărește în dimensiuni, poate afecta rădăcinile dinților adiacenți și poate duce la pierderea acestora.

Leziuni osoase – În unele cazuri, chisturile pot eroda osul maxilar, afectând structura osoasă și favorizând apariția fracturilor.

Complicații sinusale – Sinuzita maxilară poate provoca sinuzite cronice, dificultăți de respirație și modificări ale vocii.

Risc de malignizare – Deși este un eveniment rar, există posibilitatea ca anumite tipuri de chisturi să se transforme în tumori maligne.

Impact estetic – Deformările cauzate de chisturi pot afecta armonia facială.

Diagnostic și evaluare

Diagnosticul unui chist dentar implică o combinație de examinare clinică și imagistică. Radiografiile dentare, tomografia computerizată (CT) și rezonanța magnetică (RMN) sunt metode esențiale pentru a confirma localizarea, dimensiunea și natura chistului.

Un diagnostic precoce ajută la prevenirea complicațiilor severe. După cum subliniază Dr. John K. Richards în articolul său publicat în Journal of Oral and Maxillofacial Surgery (2023), “Detectarea și intervenția timpurie în cazul chisturilor dentare sunt cruciale pentru menținerea sănătății orale și prevenirea sechelelor funcționale.”

Care sunt cele mai frecvente simptome?

În stadiile incipiente, chisturile dentare sunt, de obicei, asimptomatice. Pe măsură ce cresc în dimensiuni, pot apărea următoarele simptome:

• Durere spontană
• Sensibilitate la cald și la rece
• Umflături și roșeli la nivelul gingiei
• Ganglioni limfatici crescuți
• Mobilitate a dinților
• Infecții repetate
• Dificultăți la înghițire sau respirație (în cazul chisturilor sinusale).

Tipuri de chisturi dentare

Chisturile dentare sunt cavități pline cu lichid sau material semisolid, care se formează fie în interiorul osului maxilar, fie în jurul rădăcinilor dentare. Acestea sunt de mai multe tipuri, cele mai frecvente fiind:

Chist radicular – Cel mai frecvent tip de chist dentar, se formează la nivelul vârfului rădăcinii unui dinte cu pulpă necrozată sau în urma unui tratament de canal incomplet.

Dacă ne raportăm la poziția sa față de rădăcina dintelui, putem să identificăm ”trei tipuri de chisturi radiculare: chist periapical (chist apical periodontal), chist lateral și chist rezidual.” – ”Diagnosticul și tratamentul chisturilor radiculare”, Irina Turanscaia

Chist odontogenic keratocitic – Se dezvoltă din resturi epiteliale ale dinților.

Chist dermoid – Este vorba despre un chist rar, care conține țesuturi ectodermice, cum ar fi păr sau glande sebacee.

Chist maxilar – Apare la nivelul osului maxilar și poate fi asociat cu afecțiuni dentare sau sinusale.

Chist sinus maxilar – Se formează în sinusul maxilar și poate fi de origine odontogenă sau non-odontogenă.

Chist osos – Este un chist care se dezvoltă în osul maxilar și nu are o legătură directă cu dinții.

Chisturile maxilare, inclusiv cele de tip osos și radicular, sunt formațiuni patologice frecvent întâlnite în practica stomatologică, în timp ce chisturile sinusului maxilar sunt adesea asociate cu complicații ale sinuzitei cronice sau ale afecțiunilor dentare, necesitând investigații imagistice avansate pentru un diagnostic diferențiat precis.

Este important de reținut că un chist se formează, fie datorită unei infecții a dinților, fie datorită unei traume suferite la nivelul dinților ori gingiilor.

Metode de tratament

Tratamentul chisturilor dentare variază în funcție de tipul, localizarea și dimensiunea lor:

Tratament conservator

Medicație – Antibiotice și antiinflamatoare sunt prescrise pentru a controla infecțiile asociate.

Monitorizare – Chisturile mici, asimptomatice, pot fi doar monitorizate periodic.

Intervenții chirurgicale

Chistectomie – O procedură prin care chistul este excizat complet, prevenind recurența. Aceasta implică îndepărtarea chirurgicală completă a chistului, împreună cu membrana care îl înconjoară.

Marsupializarea – Utilizată pentru chisturi mari, implică deschiderea și drenarea chistului pentru a reduce presiunea.

Chistectomie apicală – Se efectuează în cazul chisturilor radiculare mici și constă în îndepărtarea vârfului rădăcinii și a țesuturilor infectate.

Tratament endodontic – În unele cazuri, chisturile mici pot fi tratate printr-un tratament de canal.

Dr. Maria Gonzales, „Management of Odontogenic Cysts,” 2022, subliniază că: “Tratamentul adecvat al chisturilor dentare implică nu doar îndepărtarea formațiunii, ci și restaurarea funcției normale a cavității orale.”

Afirmația Dr. Maria Gonzales subliniază importanța unei abordări complete în tratamentul chisturilor dentare. Restaurarea funcției este la fel de importantă ca și îndepărtarea chistului, asigurând astfel o calitate a vieții superioară pentru pacient.

De altfel, tratamentul endodontic ”asigură reducerea fenomenelor dureroase de la nivelul dinților datorate traumei ocluzale, infecțiilor apicale sau cariilor” – unul dintre beneficiile endodonției furnizate de către CISO Medical

Prevenția chisturilor dentare

Deși chisturile dentare pot apărea din diverse motive, există o serie de măsuri preventive care pot reduce semnificativ riscul de formare a acestora.

Măsurile preventive includ:

Igienă orală riguroasă

Periajul corect –  Periați dinții de cel puțin două ori pe zi, timp de cel puțin două minute, folosind o periuță de dinți cu peri moi și pastă de dinți fluorurată.

Folosirea aței dentare –  Ața dentară ajută la îndepărtarea plăcii bacteriene și a resturilor alimentare din spațiile interdentare, unde periuța de dinți nu poate ajunge.

Clătirea cu apă de gură –  Apa de gură antiseptică poate ajuta la reducerea numărului de bacterii din cavitatea bucală.

Curățarea limbii –  Limba este un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor, astfel că curățarea regulată a acesteia este esențială.

Vizite regulate la stomatolog

Control periodic –  Vizitați dentistul cel puțin o dată la șase luni pentru un control de rutină și o curățare profesională.

Noi la CISO Medical vă stăm întotdeauna la dispoziție cu o gamă largă se servicii de calitate: ortodonție, endodonție, chirurgie dento-alveolară, odontoterapie, estetică dentară, protetică dentară, implanturi dentare, profilaxie dentară etc.

Depistarea precoce –  Dentistul poate depista în stadiu incipient cariile, infecțiile și alte probleme dentare care pot duce la formarea chisturilor.

Tratarea cariilor și a infecțiilor dentare la timp

Cariile netratate pot evolua și pot infecta pulpa dentară, creând astfel condiții favorabile pentru formarea chisturilor. Pentru informare, vă recomandăm un alt articol de pe blogul nostru – Cariile: Obiceiurile banale care iti distrug dantura + Ce boli riști daca NU tratezi dinții cariați.

De asemenea, infecțiile dentare trebuie tratate prompt pentru a preveni răspândirea bacteriilor și afectarea țesuturilor din jur.

În plus, traumatismele dentare pot provoca leziuni ale dinților și ale țesuturilor de susținere, crescând riscul de formare a chisturilor.

Alimentația și obiceiurile de viață

O dietă bogată în fructe, legume și alimente sărace în zahăr poate contribui la menținerea sănătății orale.

Consumul suficient de apă ajută la clătirea cavității bucale și la îndepărtarea resturilor alimentare.

Fumatul este un factor de risc pentru numeroase afecțiuni, inclusiv bolile parodontale, care pot favoriza formarea chisturilor.

Și venind vorba de parodontologie, n-ar strica să înțelegeți că menținerea sănătății osoase prin eliminarea factorilor perturbatori este esențială în acest caz.

Factori de risc pe care nu îi putem controla

Deși nu putem controla toți factorii de risc pentru formarea chisturilor dentare, este important să fim conștienți de aceștia –

• Vârsta – Riscul de a dezvolta chisturi dentare crește odată cu vârsta.
• Factori genetici – Predispoziția genetică poate influența riscul de formare a chisturilor.
• Boli sistemice – Unele boli sistemice, cum ar fi diabetul, pot afecta sănătatea orală și pot crește riscul de formare a chisturilor.

Radiografii periodice

Deși formarea chisturilor dentare nu poate fi prevenită complet, monitorizarea regulată a sănătății orale prin radiografii periodice reprezintă o strategie eficientă pentru detectarea precoce a acestor formațiuni și pentru prevenirea complicațiilor.

Prof. Dieter Reinhardt în European Journal of Dentistry (2023) afirmă: “Radiografiile 3D sunt standardul de aur în evaluarea și managementul chisturilor dentare, oferind o imagine clară asupra extensiei leziunii.”

Radiografiile dentare, precum ortopantomografia (OPG), pot identifica formațiuni chistice mici, asimptomatice, înainte ca acestea să producă deformări sau să afecteze structurile adiacente.

La adulți sănătoși, radiografiile de control se recomandă la fiecare 2-3 ani, dacă nu există semne clinice care să necesite o frecvență mai mare.

Pentru pacienții cu antecedente de chisturi sau alte afecțiuni dentare, radiografiile ar trebui efectuate anual sau conform indicațiilor medicului stomatolog.

Copiii și adolescenții, care au un risc crescut de dezvoltare a chisturilor asociate cu dinții permanenți în erupție sau incluși, pot beneficia de radiografii mai frecvente, conform stadiului de dezvoltare dentară.

Ce trebuie să rețineți este faptul că, prevenția este cea mai bună metodă de a evita formarea acestor chisturi dentare și de a menține o sănătate orală optimă pe termen lung.

Concluzie

Chisturile dentare reprezintă o provocare medicală care nu trebuie ignorată. De la diagnosticul precoce până la tratamentele inovatoare, medicina dentară modernă oferă soluții eficiente pentru a preveni complicațiile. Este imperios necesar ca pacienții să apeleze la un specialist imediat ce observă simptomele.

Sănătatea dentară trebuie să fie o prioritate pentru oricine, de aceea trebuie să fim în permanență atenți la schimbările care apar în cavitatea bucală pentru că acest lucru poate preveni apariția unor probleme cu adevărat serioase.

Bibliografie

Kumar, S., Debnath, N., Ismail, M.B. (2018). „Radicular Cysts of Maxilla and Mandible: A Comprehensive Review”. Journal of Oral and Maxillofacial Surgery.

Arora, S., Gill, D. (2019). Management of Maxillary Odontogenic Cysts: A Case-Based Approach. Case Reports in Dentistry.

Richards, J.K. (2023). Advances in Oral Surgery. Journal of Oral and Maxillofacial Surgery.

Gonzales, M. (2022). „Management of Odontogenic Cysts.” International Dental Journal.

Reinhardt, D. (2023). „Imaging Modalities in Dentistry.” European Journal