Tartrul dentar: cauze, tipuri și metode eficiente de prevenire și control

Tartrul dentar este rezultatul mineralizării plăcii bacteriene pe suprafața dinților. Procesul începe atunci când bacteriile din cavitatea bucală se combină cu resturile alimentare, formând o peliculă lipicioasă. În timp, această placă se întărește și devine un strat dur, aderent, cunoscut sub denumirea de tartru.

Un zâmbet sănătos și estetic nu depinde doar de alinierea sau culoarea dinților, ci și de sănătatea țesuturilor care îi susțin. Printre cele mai frecvente probleme cu care ne confruntăm se află tartrul dentar – o depunere care nu doar afectează aspectul dinților, ci și sănătatea gingiilor.

Deși mulți pacienți îl percep ca pe o simplă pată inestetică, tartrul este de fapt un biofilm bacterian mineralizat, cu implicații serioase asupra sănătății orale și chiar generale.

E bine de știut că tartrul poate să provoace gingivită, carii, halenă, sângerarea gingiilor, pungi parodontale patologice, mobilități dentare și pierderea dinților, de aceea este important să ne programăm periodic la un consult stomatologic, cu atât mai mult dacă ne confruntăm cu simptomele descrise mai sus, pentru a putea beneficia de sfaturi medicale avizate.

Cum se formează tartrul?

Procesul este mai complex decât pare. Totul începe cu:

• Placa bacteriană – un strat moale, invizibil inițial, alcătuit din bacterii și resturi alimentare.
• Interacțiunea cu saliva – saliva conține minerale, în special calciu și fosfați. Atunci când placa nu este îndepărtată prin periaj și ață dentară, aceste minerale se depun, transformând pelicula într-o structură dură.
• Mineralizarea progresivă – în câteva zile, placa se întărește și devine tartru. Odată format, acesta nu mai poate fi înlăturat prin metode de curățare obișnuite.

Un aspect important este pH-ul salivei. Persoanele cu salivă mai alcalină sau mai vâscoasă au un risc mai mare de formare rapidă a tartrului.

Tipuri de tartru dentar

În funcție de poziția față de gingie, există două tipuri de tartru: supragingival și subgingival.

Tartrul supragingival are, în prima fază, o culoare alb-gălbuie și o consistență redusă și grunjoasă. În timp, consistența și aderența tartrului supragingival cresc, iar culoarea poate ajunge la maro sau negru, ca urmare a impregnării cu pigmenți alimentari. Acest lucru li se întâmplă mai ales persoanelor care fumează sau care consumă alcool, ceai sau cafea.

Tartrul subgingival are o culoare mai închisă, de la maroniu la negru, iar consistența este mai mare. Este foarte aderent și mai greu de dislocat în comparație cu cel supragingival. Tartrul subgingival nu afectează doar gingiile, ci și dentina, țesuturile conjunctive și oasele. Mineralizarea tartrului subgingival se face din cauza prezenței sângelui.

Pe lângă clasificarea clasică (supragingival și subgingival), există diferențe legate de culoare și consistență:

• Tartru recent – de obicei alb-gălbui, relativ ușor de îndepărtat.
• Tartru vechi, pigmentat – maroniu sau negru, mai dur, asociat adesea cu fumatul, cafeaua și vinul roșu.
• Tartru la copii și adolescenți – mai poros, cu depuneri rapide dacă nu se realizează corect îngrijirea zilnică.

Cauzele apariției tartrului

Tartrul este o combinație de bacterii și materie extracelulară ce aderă la suprafața exterioară a dintelui. Dezvoltarea tartrului începe cu atașarea peliculei sau a stratului subțire de proteine salivare pe suprafața dintelui. Cocii gram-pozitivi încep apoi să se lipească de peliculă și să se înmulțească. Pe măsură ce bacteriile încep să colonizeze suprafața dintelui, alte specii precum Veillonella, Actinomyces, și Capnocytophaga, care sunt bacterii gram-pozitive și negative, încep să contribuie la formarea tartrului. Între prima și a treia săptămâna, dacă tartrul nu este îndepărtat, se crează un mediu anaerob. În continuare, vor apărea și alte bacterii, precum Porphyromonas gingivalis, care vor crește riscul de apariție a diferitelor boli de dinți și gingii.

Există câțiva factori care contribuie la acumulări rapide de tartru și anume:

• Fumatul – nicotina și gudroanele modifică flora bacteriană și accelerează mineralizarea.

• Alimentația – dietele bogate în zaharuri simple și amidon favorizează placa bacteriană.

• Respirația orală – uscăciunea cavității bucale reduce efectul protector al salivei.

• Predispoziția genetică – unele persoane au o salivă mai mineralizată.

• Aparatele dentare fixe sau lucrările protetice – zone greu accesibile, unde placa stagnează mai ușor.

Cum să previi apariția tartrului

Importanța periajului dentar este incontestabilă. Atunci când ne spălăm pe dinți după fiecare masă sau de cel puțin două ori pe zi, dimineața și seara, resturile alimentare sunt îndepărtate, iar bacteriile nu mai intră în contact cu acestea, fiind eliminată cauza formării plăcii bacteriene.

Totuși, este important să menționăm că există anumite reguli ce trebuie respectate pentru ca periajul dentar să fie unul corect efectuat, și deci eficient în prevenirea apariției tartrului dentar.

Astfel, pentru o bună sănătate orală, este important să folosim și ață dentară, apă de gură și dușul bucal.

Pentru a verifica dacă periajul dentar efectuat acasă este eficient, se poate folosi un revelator de placă dentară. Este vorba despre o substanță colorată, fie sub forma de tablete care se dizolvă în apă, fie sub formă de apă de gură. După clătirea cu revelator, veți observa că zonele care mai necesită periaj vor fi colorate.

Pentru că în cavitatea bucală sunt miliarde de bacterii, unele bune, altele nu, chiar și atunci când periajul dentar este făcut de două ori pe zi, există posibilitatea formării tartrului, care poate fi îndepărtat numai printr-o profilaxie realizată profesionist, în cabinetul stomatologic.

Astfel, detartrajul reprezintă o tehnică de curățare profesională a dinților tăi și are un rol important în prevenirea și combaterea unor afecțiuni stomatologice grave, precum retracția gingivală, boala parodontală sau resorbția osoasă.

Cum poți scăpa de tartru în mod eficient

Există două metode populare de îndepărtare a tartrului, prezentate succint în acest articol cu scop informativ.

Îndepărtarea mecanică a tartrului este efectuată de către medicul stomatolog folosind o chiuretă specială, astfel dislocă tartrul și îl separă de dinte, apoi răzuiește suprafața. Această metodă nu este ideală, deoarece nu permite îndepărtarea corespunzătoare a tartrului subgingival și, în plus, pacientul are un anumit disconfort în timpul procedurii (este mai traumatică).

Eliminarea tartrului cu ajutorul ultrasunetelor se efectuează cu ajutorul unui aparat special, care permite eliminarea nu numai a depozitelor vizibile, ci și a celor ascunse sub gingie. Detartrajul cu ultrasunete este cea mai frecvent folosită metodă de înlăturare a depozitelor dentare.

Tratamente moderne pentru îndepărarea tartrului

Odată format, tartrul nu poate fi înlăturat acasă. În cabinetul stomatologic se folosesc:

• Detartraj cu ultrasunete – vibrațiile sparg depunerile fără a afecta smalțul.

• Air-flow – un jet de apă, aer și particule de bicarbonat curăță petele și biofilmul moale.

• Guided Biofilm Therapy (GBT) – tehnologie elvețiană modernă, care folosește coloranți pentru a evidenția placa și instrumente delicate pentru curățare completă, minim invazivă.

În funcție de caz, se recomandă și periaj profesional și fluorizare pentru întărirea smalțului.

După îndepărtarea tartrului, medicul lustruiește dinții, deoarece placa se acumulează pe o suprafață netedă mult mai lent decât pe una rugoasă.

În definitiv, cea mai eficientă metodă de prevenție împotriva tartrului, precum și a oricărei alte afecțiuni dentare, este vizita periodică la cabinetul stomatologic și o curățare corespunzătoare. Ține cont de sfaturile de mai sus și zâmbește cu încredere!

Mituri frecvente

• „Bicarbonatul de sodiu elimină tartrul” – fals. Poate doar să ajute la albire superficială, dar nu poate dizolva depunerile dure.

• „Tartrul se formează doar la persoanele care nu se spală pe dinți” – fals. Chiar și cei foarte riguroși pot avea predispoziție genetică.

• „O dată curățat, tartrul nu mai apare” – fals. Procesul este continuu și depinde de îngrijirea zilnică.

Tartrul la copii și adolescenți

Deși este perceput ca o problemă a adulților, tartrul poate apărea și la copii, mai ales:

• în zonele unde dinții nu sunt spălați corect;

• la purtătorii de aparate dentare fixe;

• la copiii cu alimentație bogată în sucuri și dulciuri.

Îngrijirea orală timpurie, cu produse adaptate vârstei, este deosebit de importantă. Există chiar ață dentară pentru copii, ușor de folosit și cu arome prietenoase.

Pe lângă riscurile medicale, tartrul are un impact vizibil asupra aspectului zâmbetului. Dinții pătați, îngălbeniți sau încărcați pot reduce încrederea în sine, mai ales la persoanele active social sau profesional.

Un zâmbet îngrijit transmite sănătate și încredere, iar prevenirea tartrului devine și o formă de investiție în imagine personală.

Sursa foto: ro.pinterest.com